Articole

 

Mancatul compulsiv, sau foamea de iubire ...

 

Mancatul compulsiv, nu este doar o problema de alimentatie, nu este doar un nou cod in DSM V, ci reprezinta o problema de suflet, de iubire, de corp, de relatie cu propriul nostru corp si cu noi insine…. cu copilul care am fost odata si cu iubirea primita sau nu din partea parintilor, dar intotdeauna dorita cu disperare…

... asemenea unei salate mixte, mancatul compulsiv este compus din furie, frustrare, suferinta, teama, tristete, disperare, fericire, agonie sau extaz. Dincolo de obsesia mancarii, se afla intotdeauna o suferinta, o drama nespusa, ascunsa, negata, minimizata, inchistata.

Pentru a putea scapa de aceasta obsesie, este nevoie ca suferintele, ranile din spatele ei sa poata fi vorbite, intelese, vindecate, pentru ca aceasta obsesie sa-si vada de drum. Altfel, ea reprezinta doar un mod de a pune in scena trairile noastre, folosindu-ne de propriul nostru corp, abuzandu-l, maltratandu-l, umilindu-l, cand el, de fapt nu-si doreste decat sa iubeasca si sa traiasca frumos !

Mancatul compulsiv face parte din categoria tulburarilor de alimentatie, insa este mult mai frecvent intalnita decat anorexia sau bulimia. Persoanele care au acest comportament sunt adesea catalogate ca fiind gurmande, fara a se intelege ca in realitate vorbim despre o problema afectiva importanta. Devorand cantitati imense de mancare, persoana incearca sa se umple, nu de hrana, ci de toate acele lucruri de care se simte privata: afectiune, tandrete, iubire, atentie, timp, prietenie, etc.

Mancatul compulsiv poate fi o modalitate de a ascunde, de a nega dificultatile emotionale, sentimentele indezirabile, ranile afective, propriile vulnerabilitati, frustrari, etc. Persoana care mananca compulsiv poate simti o tristete sau o singuratate profunda, iar hrana joaca un rol securizant, mult mai securizant decat oamenii: mancarea este intotdeauna acolo, la dispozitie noastra, nu judeca, nu critica, nu respinge, nu se razbuna, nu cere nimic in schimb…. oamenii o fac.

Cum facem diferenta intre mancatul compulsiv si o persoana gurmanda? Vorbim despre mancat compulsiv atunci cand hrana este utilizata ca mijloc de a face fata vietii afective, trairilor emotionale intense fie ele agreabile sau dezagreabile, tristetii sau fericirii, extazului sau disperarii. Vorbim din nou despre un comportament adictiv, mancarea folosita ca drog, in scopul de a fugi de afecte.

Ca si in cazul utilizarii drogurilor (cand este activat circuitul dopaminergic mezolimbic), in timpul meselor sunt activate aceleasi regiuni corticale, insa la o intensitate mai mica. Se pare ca nivelul de dopamina eliberat de creier dupa consumul psihostimulantelor este de 10 ori mai mare decat dupa o masa normala in conditii de foame.Circuitul dopaminergic mezocortical este cunoscut ca circuitul recompensei, deoarece experimentam placerea si starea de bine datorita activarii acestuia, activare ce apare in timpul sexului, mancatului, activitatilor de maternaj facute de mama bebelusului sau.

Din punct de vedere psihodinamic, scopul adictiei este de alinare, de consolare, de calmare a unei angoase, a unei lipse, de reparatie, de compensare prin obiectul adictiv (mancarea in cazul de fata) a unei functii materne absente, sau insuficiente. Un studiu foarte recent, publicat in 2014, arata ca emotiile cel mai puternic implicate in comportamentul de a manca compulsiv sunt: depresia, stresul, plictiseala.

Intelegem in felul acesta mai usor faptul ca este nevoie de multa vointa si curaj pentru a putea exprima toate aceste trairi demult ascunse, pentru a putea comunica si apoi elabora aceste sentimente, pe drumul necesar catre vindecare.Psihoterapia este esentiala in acest demers, deoarece persoana care mananca compulsiv nu poate depasi aceasta dependenta decat intelegand emotiile, sentimentele care stau in spatele acestui comportament si descoperind noi modalitati de a le exprima, de a le trai, de a le accepta.





Taguri: anorexie, bulimie, suferinta psihica, adictie, dependenta, furie, frustrare, teama, disperare, tristete, anxietate, mancat compulsive, reparative, hrana, afectiune



Mancatul compulsiv, sau foamea de iubire ...

 

Mancatul compulsiv, nu este doar o problema de alimentatie, nu este doar un nou cod in DSM V, ci reprezinta o problema de suflet, de iubire, de corp, de relatie cu propriul nostru corp si cu noi insine…. cu copilul care am fost odata si cu iubirea primita sau nu din partea parintilor, dar intotdeauna dorita cu disperare…

... asemenea unei salate mixte, mancatul compulsiv este compus din furie, frustrare, suferinta, teama, tristete, disperare, fericire, agonie sau extaz. Dincolo de obsesia mancarii, se afla intotdeauna o suferinta, o drama nespusa, ascunsa, negata, minimizata, inchistata.

Pentru a putea scapa de aceasta obsesie, este nevoie ca suferintele, ranile din spatele ei sa poata fi vorbite, intelese, vindecate, pentru ca aceasta obsesie sa-si vada de drum. Altfel, ea reprezinta doar un mod de a pune in scena trairile noastre, folosindu-ne de propriul nostru corp, abuzandu-l, maltratandu-l, umilindu-l, cand el, de fapt nu-si doreste decat sa iubeasca si sa traiasca frumos !

Mancatul compulsiv face parte din categoria tulburarilor de alimentatie, insa este mult mai frecvent intalnita decat anorexia sau bulimia. Persoanele care au acest comportament sunt adesea catalogate ca fiind gurmande, fara a se intelege ca in realitate vorbim despre o problema afectiva importanta. Devorand cantitati imense de mancare, persoana incearca sa se umple, nu de hrana, ci de toate acele lucruri de care se simte privata: afectiune, tandrete, iubire, atentie, timp, prietenie, etc.

Mancatul compulsiv poate fi o modalitate de a ascunde, de a nega dificultatile emotionale, sentimentele indezirabile, ranile afective, propriile vulnerabilitati, frustrari, etc. Persoana care mananca compulsiv poate simti o tristete sau o singuratate profunda, iar hrana joaca un rol securizant, mult mai securizant decat oamenii: mancarea este intotdeauna acolo, la dispozitie noastra, nu judeca, nu critica, nu respinge, nu se razbuna, nu cere nimic in schimb…. oamenii o fac.

Cum facem diferenta intre mancatul compulsiv si o persoana gurmanda? Vorbim despre mancat compulsiv atunci cand hrana este utilizata ca mijloc de a face fata vietii afective, trairilor emotionale intense fie ele agreabile sau dezagreabile, tristetii sau fericirii, extazului sau disperarii. Vorbim din nou despre un comportament adictiv, mancarea folosita ca drog, in scopul de a fugi de afecte.

Ca si in cazul utilizarii drogurilor (cand este activat circuitul dopaminergic mezolimbic), in timpul meselor sunt activate aceleasi regiuni corticale, insa la o intensitate mai mica. Se pare ca nivelul de dopamina eliberat de creier dupa consumul psihostimulantelor este de 10 ori mai mare decat dupa o masa normala in conditii de foame.Circuitul dopaminergic mezocortical este cunoscut ca circuitul recompensei, deoarece experimentam placerea si starea de bine datorita activarii acestuia, activare ce apare in timpul sexului, mancatului, activitatilor de maternaj facute de mama bebelusului sau.

Din punct de vedere psihodinamic, scopul adictiei este de alinare, de consolare, de calmare a unei angoase, a unei lipse, de reparatie, de compensare prin obiectul adictiv (mancarea in cazul de fata) a unei functii materne absente, sau insuficiente. Un studiu foarte recent, publicat in 2014, arata ca emotiile cel mai puternic implicate in comportamentul de a manca compulsiv sunt: depresia, stresul, plictiseala.

Intelegem in felul acesta mai usor faptul ca este nevoie de multa vointa si curaj pentru a putea exprima toate aceste trairi demult ascunse, pentru a putea comunica si apoi elabora aceste sentimente, pe drumul necesar catre vindecare.Psihoterapia este esentiala in acest demers, deoarece persoana care mananca compulsiv nu poate depasi aceasta dependenta decat intelegand emotiile, sentimentele care stau in spatele acestui comportament si descoperind noi modalitati de a le exprima, de a le trai, de a le accepta.





Taguri: anorexie, bulimie, suferinta psihica, adictie, dependenta, furie, frustrare, teama, disperare, tristete, anxietate, mancat compulsive, reparative, hrana, afectiune





Pot fi ajutat(a)! Vreau o programare acum!

Va rog descrieti pe scurt situatia dvs. completand acest formular. Voi raspunde in cel mai scurt timp posibil (de obicei in maxim 24 de ore).

1
Nu este doar o problema de alimentatie ...
2
O problema de suflet, de iubire, de corp, de relatie ...
3
Mancatul compulsiv este compus din furie, frustrare, suferinta ...



Pot fi ajutat(a)! Vreau o programare acum!

Va rog descrieti pe scurt situatia dvs. completand acest formular. Voi raspunde in cel mai scurt timp posibil (de obicei in maxim 24 de ore).

1
Nu este doar o problema de alimentatie ...
2
O problema de suflet, de iubire, de corp, de relatie ...
3
Mancatul compulsiv este compus din furie, frustrare, suferinta ...

 
Empatia, toleranta, caldura, autenticitatea, respectul, responsabilitatea   fata de pacientii mei sunt valorile care definesc practica mea.
 
 
Copyright dr. Mihaela Dumitru. Toate drepturile rezervate.
designed by Simona Chifor Negru
 
 
sus